Conferința „Tinerii în Europa – un program de prevenire a consumului de droguri”

La 3 noiembrie a.c., în incinta Direcției generale educație, tineret și sport al Consiliului municipal Chișinău, în cadrul unei conferințe, au fost făcute publice rezultatele sondajului privind utilizarea substanțelor nocive de către adolescenți și preadolescenți (recent și pe tot parcursul vieții). Chestionarea a fost realizată în cadrul proiectului “Tinerii în Europa – un program de prevenire a consumului de droguri”.

Conferința a fost deschisă de Alexandru Fleaș, șef interimar al DGETS, care s-a arătat îngrijorat de rezultatele alarmante ale chestionării copiilor din cele 22 de instituții de învățământ din  toate sectoarele și din suburbiile municipiului, implicate în proiect. Cu alte cuvinte, chestionarea s-a desfășurat pe un eșantion de 2883 de adolescenți, dintre care 204 chestionare anulate. Astfel, raportul a reflectat situația actuală a 2679 de subiecți (1396 fete și 1283 băieți).

Cu mai multe detalii despre rezultatele chestionării a venit Svetlana Gorea, șeful Centrului Psiho-socio-pedagogic al DGETS, care a precizat că testul propus a prevăzut și întrebări referitoare la factorii sociali care induc la situații de abuz a substanțelor nocive. Pentru a proteja drepturile copiilor, chestionarele au fost secretizate și codate, păstrându-se confidențialitatea.

Potrivit șefului CPSP, factorii sociali sunt cei care îi motivează cel mai mult pe copii să consume substanțe nocive. Prin urmare, rezultatele chestionării arată că în rândul tinerilor rămâne stringentă problema suicidului (188 de copii au recunoscut că rar se gândesc la asta, 122- uneori, iar 74 – frecvent), copiii sunt supuși abuzului sexual (33 de copii au recunoscut că au fost victime mai mult de un an, 16 – în ultimele 12 luni; 16 – în ultimele 30 de zile), abuzului sexual în familie (10 copii au recunoscut că au fost abuzați în ultimele 30 de zile; 13 – în ultimele 12 luni; 19 – cu peste 12 luni în urmă).

Mihailov Veronica, cercetător științific din cadrul IȘE, a abordat problema consumului de substanțe de către tineri. Astfel, 452 de copii au recunoscut că măcar 1-2 ori au fumat țigări, iar 227 – de 40 și mai multe ori. Sunt foarte populare în rândul copiilor și țigările electronice, 499 de elevi au fumat măcar 1-2 ori, 254 – de 3-5 ori, 153 de elevi au fumat de 6-9 ori, 147 – de 10-19 ori, 89 – 20-39 ori, iar 200 de copii – de 40 și mai multe ori.

La fel de alarmante sunt și rezultatele cu privire la consumul de alcool, energizante, cei mai mulți recunoscând că le consumă acasă, la alții acasă sau la discotecă/bar.

Unui număr semnificativ de copii nu este străin consumul de cocaină, heroina, ciuperci halucinogene, canabis, Ecstasy, amfetamine, substanțe etnobotanice.

Problema este în aceeași măsură de mare și în țările europene.

Despre problema consumării substanțelor de către adolescenții din Europa a vorbit dr. Emanuel-Adrian Sârbu, șeful Direcției asistență socială din București. Dumnealui s-a referit la experiența Islandei în combaterea problemei consumului de substanțe. De asemenea, oaspetele de la București a  raportat despre proiectul “Tinerii în Europa – un program de prevenire a consumului de droguri”, care se desfășoară în 35 de municipii din 18 țări europene.

În continuare, Lilia Maximenco, șef adjunct al CPSP al DGETS, a venit cu o serie de propuneri de acțiuni pentru prevenirea și diminuarea comportamentelor adictive la copii. Printre acestea sunt:

  • Studierea principalele paradigme și modele de bună practică în cercetare și intervenția aducțiilor la nivel mondial;
  • Abordări centrate pe individ, pe familie, pe grup (terapeutic, de apartenenta), pe comunitate și macrosocietate;
  • Distribuirea rezultatelor cercetării ONG-urilor de profil, pentru elaborarea modelelor de intervenție;
  • Organizare de seminare/instruiri (directori adjuncți pentru educație, diriginți) cu scop de a furniza informația necesară și a forma atitudinea profesională unei înțelegeri comprehensive și nuanțate a comportamentului adictiv, în toate formele sale, ca fenomene complexe, bio-psiho-socio-spirituale;
  • În contextul dezvoltarii de abilități și competențe necesare în asistarea și consilierea persoanelor cu comportament adictiv, vor fi instruiți psihologii școlari;
  •  Ședințe de profilaxii cu elevii și ședințe tematice cu părinții, aplicative pentru a exemplifica prin studii de caz, în sensul înțelegerii adicției;
  • Organizarea ședințelor sectoriale, în vederea identificării accentelor adicției, cu implicarea reprezentanților/specialiștilor din:- procuraturi, poliție, Direcți pentru protecția copiilor, Centrele de sănătate mintală, Centrul medicilor de familie.
  • Situația în planul legislativ și instituțional, de politici, programe și servicii în domeniul adicțiilor.

În final, Gheorghe Cavcaliuc, șef adjunct al IGP, a propus ca studiul proiectului internațional să se extindă în România și Ucraina, țările noastre vecine, pentru a determina situația în care se află Republica Moldova și acțiunile ce urmează a fi întreprinse de organele competente.

În cadrul ședinței au participat factori de decizie, reprezentanții: Ministerului Educației, Culturii și Cercetării; Primăriei mun. Chișinău; Dispensarului Republican de Narcologie, Centrului internațional de prevenire și informare în domeniile adicției; Inspectoratului General al Poliției, Procuraturii generale; UST, IȘE instituțiilor chestionate ș.a.

Sursa chisinau.edu.md

Foto

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *